Va oferim spre inchiriere un apartament cu 3 camere complet mobilat si utilat in zona parcului Herastrau.
Apartamentul este compus din living, zona de dining, doua dormitoare, din care unul are baie proprie, un balcon, 2 bai.
Bucataria este complet mobilata si utilata, frigider, aragaz, hota, masina de spalat vase.
Şoseaua Kiseleff este o arteră importantă a municipiului Bucureşti, sectorul 1 care face legătura �ntre partea de nord a oraşului şi zona centrală. Şoseaua, care poartă numele contelui Pavel Kiseleff, se �ntinde �ntre Piaţa Victoriei şi Piaţa Presei Libere.
La 21 septembrie 1847 s-a inaugurat, �n apropierea Capului Podului - cum se numea pe atunci Piaţa Victoriei, o minunată grădină amenajată de arhitectul peisagist vienez Karl Friedrich Meyer. �n centrul rondului 1, situat �n apropierea vestitului Bufet, construit mai t�rziu de arhitectul Ion Mincu, era un bazin de metal care avea �n mijloc o f�nt�nă arteziană, ce arunca apă �ntr-un lac artificial. �n dreapta şi �n st�nga au fost ridicate numeroase chioşcuri şi pavilioane şi tot atunci şoselei i s-a dat numele Kiseleff. Mai t�rziu, şoselei i s-au trasat două alei laterale, p�nă la rondul mare, denumit şi rondul 2, pe locul Arcului de Triumf de astăzi. Cu ocazia prelungirii drumului p�nă la terenul pe care se află acum Casa Presei Libere, �n 1851 s-a construit un mic hipodrom. Iată cum arăta Şoseaua Kiseleff la sf�rşitul secolului trecut: De o parte şi de alta, pe fiecare latură, erau c�te două alei, una pentru pietoni şi una pentru călăreţi, pe dreapta, şi una pentru pietoni biciclişti, pe st�nga. �ncep�nd de la Capătul Podului, călătorul �nt�lnea, la rondul 1, micul lac, cu ruinele st�ncilor artificiale, bazinul din metal fiind scos, deoarece �mpiedică circulaţia. �n partea st�ngă erau o şcoală, monetăria unde se imprimau timbre, locul unde şi-a avut tipografia Heliade Rădulescu şi un cimitir luteran. P�nă la rondul 2, adică p�nă la Arcul de Triumf, pe dreapta şi pe st�nga, erau pavilioane de vară, �nconjurate de grădini şi livezi, printre acestea afl�ndu-se şi casa unde a locuit Mihail Kogălniceanu. Mai t�rziu, spre a face accesibilă plimbarea la şosea, s-a construit o linie de tramvai cu cai, care mergea p�nă la actualul Bufet. Se mai putea ajunge la rondul 2 cu tramcarul lui Toma Bl�ndu, care pleca din Piaţa cu Flori. De la rondul 2 mai departe, pe dreapta, erau grajdurile de cai de curse, iar �n spatele lor, prin dreptul Muzeului Statului de astăzi, fiind o baltă cu stuf unde se putea face baie. Pe partea st�ngă terenul era agricol. �n faţa hipodromului, şoseaua se bifurcă, la st�nga drumul duc�nd spre Mogoşoaia şi T�rgovişte, iar la dreapta, spre Băneasa. De la hipodrom p�nă la terenul unde �n anul 1905 s-a �nceput construcţia vilei Minovici, drumul avea �n partea st�ngă o cărare de mers pe jos, iar �n dreapta, o alee a călăreţilor. Acolo era un rond mare, limitat de o pădure de stejar, resturile vestitei Dumbrăvi Băneasa, punct de plimbare a bucureştenilor din secolul al XIX-lea. De la vila Minovici, pe st�nga, erau ruinele fostului palat al lui Gheorghe Bibescu, a cărui construcţie a �nceput �n anul 1847, dar care n-a fost terminat deoarece Bibescu a plecat din ţară �n urma izbucnirii Revoluţiei de la 1848, Şoseaua cobora p�nă la un pod de lemn care trecea peste baltă. La �nceputul secolului nostru, Şoseaua Kiseleff era o frumoasă alee care străbătea un parc natural cu copaci şi boschete de liliac. Devenise locul de �nt�lnire a numeroşi bucureşteni, atraşi aici de aerul curat şi de �ntrecerile desfăşurate mai ales �ntre Bufet şi rondul 2, c�t şi de vestitele bătăi cu flori dintre pasagerii trăsurilor protipendadei de pe vremuri. Şoseaua Kiseleff aminteşte �nsă şi de primele manifestări sportive din Bucureşti. La 14 septembrie 1896 s-a inaugurat la rondul 2 un velodrom, iar �n apropierea clădirii Institutului geologic s-au desfăşurat, �ntre anii 1896-1899 primele meciuri de fotbal din ţara noastră. De asemenea, �ntre anii 1891-1892 adepţii ciclismului au organizat curse pe distanţele Otopeni - Băneasa şi Otopeni - rondul 2. De altfel, �n 1896 s-a construit şi hipodromul Băneasa, la rondul 3, pe locul unde astăzi se află Pavilionul expoziţional. Primul meci internaţional amical de fotbal, disputat �ntre echipele Rom�niei şi Iugoslaviei, manifestare sportivă la care au participat peste zece mii de spectatori, s-a desfăşurat pe primul stadion de fotbal din capitală, aşa-numitul Stadion al federaţiei, inaugurat �n anul 1915, pe terenul de l�ngă Arcul de Triumf.
RECOMANDA ANUNT
